Sunt o straina, la fel ca si lumea de care te lovesti in fiecare zi pe strada, o straina ce nu cauta popularitate.
Nu vreau sa fiu catalogata o papusa, nu vreau sa fiu jucaria nimanui, nu ma intereseaza persoanele ce cauta sa vada doar ambalajul, insa, pentru majoritatea continutul nu conteaza. Nu sunt victima modei, sunt doar Eu si atat, iar acest Eu e in continua cautare.
Nu sunt adepta a "linsului in c_r", cine are urechi de auzit adevarul bine, cine nu, sa asculte minciunile frumoase spuse de altii in continuare.
Iubesc sa fiu Eu, fara sa ma ascund in spatele unei masti, imi place sa cunosc oamenii, imi place sa creez, sa visez cu ochii larg deschisi, insa atunci cand ma trezesc la realitate, imi dau seama ca ma hranesc doar cu inchipuiri ca viata e altfel, e cruda si fiecare zambet iti este platit cu lacrimi, ca oamenii nu mai sunt oameni, sunt niste brute, cati din noi am privit o persoana si ne-am gandit "Oare cum gandeste acea persoana" sau " oare ce viseaza acea persoana", putini asa-i? majoritatea spun " moama ce buna/ bun e aia/ala".
Traim intr-o lume a non-valorilor si ne amintim de persoanele cu adevarat valoroase abia cand ele nu mai sunt, e trist, Eu-l meu nu vrea sa traiasca in jungla asta, el e naiv inca mai vrea sa creada in zambete sincere, in priviri calde, in cuvinte prietenoase.
